Ģåäčöčķą

Principala cauza a handicapului

  Principala cauza a handicapului dup? accidente  vasculare  cerebrale,  īn
majoritatea cazurilor o constituie hemiplegia. Aceasta  necesit?  un  accent
deosebit asupra m?surilor de recuperare neuromotorie. Termenul  “recuperare”
sau “reabilitare” expune  complexitatea  eforturilor  īn  domenii  medicale,
fizice, psihologice, pedagogice, sociale, profesionale care  au  drept  scop
evitarea invalidiz?rii bolnavului ?i reīntoarcerea lui la un  mod  de  via??
normal. Se cunosc trei nivele ale  reabilit?rii,  atingerea  c?rora  au  loc
prin diferite mecanisme.

I nivel. Restabilirea

  Scopul acesteia este de a  atinge  acela?  efect  a  sistemei,  īn  acea?
componen??, care puteau fi temporar dezorganiza?i  sub  influen?a  diferitor
factori.
  Restabilirea are loc atunci cīnd nu au murit to?i neuronii,  iar  focarul
const?  din  elemente  intacte.  Inhibi?ia  de  protec?ie  fiind  o   m?sur?
fiziologic? uneori cap?t? caracter  patologic,  durīnd  timp  īndelungat  ?i
f?cīnd imposibile  restabilirea  func?iilor.  Deaceea  uneori  o  hemiplegie
poate dura mult timp, leziunea neuronal? fiind minimal?.  M?surile  medicale
trebuie īntreprinse anume la acest  nivel,  pentru  a  dezinhiba  elementele
nervoase ?i stimularea  lor  ?i  aceasta  se  poate  ob?ine  prin  aplicarea
gimnasticii curative, masajului, fizioprocedurilor.
  Acest nivel se ob?ine īn primele 6 luni dup? accidentul vasculr cerebral.
  II nivel. Compensa?ia
  La alterarea unei func?ii  a  sistemului,  func?ia  structurii  lezate  o
īndepline?te alta ce nu a fost traumatizat?.
  Scoar?a cerebral? reac?ioneaz? orice modific?ri dintre organism ?i mediul
extern.  La  analiza  impulsurilor  noi  ce  vin  īn  cortex  dup?   lezarea
analizatorului  motor,  īn  ea  se  formeaz?  noi  centre  responsabili   de
indeplinirea func?iei.
  Mecanismul  ce  permite  s?  atingem  nivelul  compensa?iei  īl  prezint?
reorganizarea   compensatorie,   includerea   īn   īndeplinirea   func?iilor
sistemelor cerebrale care īnainte nu le īndeplineau. Dar la acest  nivel  nu
se atinge o restabilire complet? a func?iilor, mi?c?rile sīnt schimbate,  cu
defect.
  III nivel. Readapterea, adaptarea c?tre defect.
  Īn prezen?a unui defect evident, cu  leziune  neuronal?  masiv?  lipse?te
posibilitatea compens?rii  din  cauza  afect?rii  difuze  a  cortexului.  La
pacient gradul handicapului va fi evident ?i persistent.
  Scopul acestui nivel va fi de a īnv??a bolnavul c?tre auto deservire.
  Se cunosc dou? tipuri de reabilitare:
  1. sta?ionar?
  2. de ambulator
  Etapa de sta?ionar prevede acordarea  paturilor  pentru  reabilitarea  īn
sec?iile  de  neurologie,  formarea  unei  sec?ii  de  reabilitarea   pentru
tratarea bolnavilor īn perioada subacut?, sta?ionare de reabilitare de zi.
  Īn ultimi  ani  īn  toate  ??rile  este  tendin?a  de  a  mic?ora  durata
reabilit?rii īn sta?ionar ?i a o transfera la etapa de  ambulator.  Cea  mai
fregvent? form? de organizare  a  procesului  de  reabilitare  este  cea  de
brigad?. Speciali?tii de baz? a brig?zii sīnt:
1. cinetoterapeuticul
2. fizioterapeuticul
3. psiholog medical
4. psihoterapiutul
5. lucr?tor al sferei sociale
6. logoped
7. neuropsiholog
8. lucr?tor īn sfera muncii.
  Īn fruntea brig?zii  se  afl?  neurologul  cea  trecut  specializarea  īn
reabilitarea medical?.
  M?surile de baz? a reabilit?rii sīnt:
  1. Cinetoterapia
  2. Psihoterapia
  3. Restabilirea func?iilor corticale superioare
  4. Terapia prin munc?
  5. Tratamentul medicamentos
  6. Fizioterapia



  Perioada acut?,  durata  ei,  este  determinat?  regresul  procesului  de
dislocare ?i edem cerebral. Īn ictus hemoragic  durata  1,5  –  6  s?pt.  Īn
ictus iscemic 1 –4 s?pt.
  Īn aceasta perioad? se īntreprind m?suri pentru a salva via?a pacientului
?i a stabiliza func?iile vitale.
  M?surile de recuperare se īncep cīt mai precoce,  dar  dup?  stabilizarea
bolnavului.  Reabilitarea  pasiv?   ce   include   cinetoterapia,   masajul,
gimnastica pasiv?, respiratorie se īncepe din primele zile.
  Reabilitarea activ? este strict  individual?  ?i  depinde  de  caracterul
infarctului.
                             Reabilitarea pasiv?
  Cinetoterapia  -  se  īndepline?te  sub  form?  de  gimnastic?  curativ?,
elementele c?reia sīnt:
  1. pozi?iile anumite
  2. mi?c?rile pasive
  3. gimnastica respiratorie
  4. privirea fixat? ?i motilitatea ocular?
  5. masajul
  Trebuia  de  ?inut  cont  de  cre?terea  treptat?  a   activit??ilor   ?i
preīntīmpinarea  oboselii.
  Tratarea prin pozi?ii de gimnastica pasiv? se īncepe īn:
   . ictus ischemic – la 2-4 zi
   . ictus hemoragic – la  6-8  zi  īn  condi?ii  de  hemodinamic?  stabil?
     (cifrele TA- lucr?toare, FR- 18-19`, pulsul ritmic.)

                           I.Tratarea prin pozi?ie
  Dezvoltarea contracturii hemiplegice cu poza Vernike-Man apare la aflarea
īndelungat? a membrilor paretice īntr-o pozi?ie – aferenta?ia permanent?  de
la mu?chi duc la formarea īn SNC a  unor  focare  sta?ionare  de  excita?ie.
Exist? diferite scheme de aranjare a membrilor  paretice  pentru  prevenirea
apari?iei contracturilor.
                           Schema I (dup? Tcaceva)

  Alterarea periodic? a pozi?iei membrelor īn pozi?ia bolnavului  pe  spate
?i pe o parte.
  Pozi?ia pe spate (des. 1-4) invers? pozi?iei Vernike-Man.  Mīna  paretic?
se aranjeaz? pe o pernu?? ca toat? mīna ?i centura scapular?  s?  ie  la  un
nivel pe suprafa?a orizontal?. Apoi mīna se aduce lateral pīn? la  un  unghi
de 90 ŗ (la dureri se  face  lent),  se  īndreapt?  ?i  se  supineaz?.  Mīna
īntins? s? fixeaz? cu langeta, iar pe um?r se  pune  un  s?cule?  cu  n?sip.
Picorul paretic se flecteaz? īn articula?ia genunchiului sub un unghi de 15-
20ŗ ( se pune un rulon sub genunchi), planta s? flexeaz?  sub  un  unghi  de
90ŗ ?i se men?ine a?a fixat? de pat.
  Pozi?ia pe partea s?n?toas?.(des.4.2.)
Membrele paretice ocup? o pozi?ie flectat?.
Mīna se flecteaz? īn articula?ia um?rului ?i cotului, se pun pe  o  pernu??,
piciorul  se  flexeaz?  īn   articula?ia   coxofemural?,   genunchiului   ?i
talocrural?, se aranjeaz? pe  alt?  pern?.  Dac?  tonusul  muscular  nu  s-a
m?rit, pozi?ia pe spate ?i pe o parte se altereaz?  la  fiecare  1,5-2  ore,
iar pe partea s?n?toas? 30-50 min.
                     Schema II(dup? J. Vontighem 19919)
Alterarea pozi?iilor pe spate, partea s?n?toas? ?i partea bolnav?.
   I. Pozi?ia pe spat (des. 4.3.)
 Capul pe pern?, gītul flectat, umerii se sus?in cu perna. Mīna paretic?  se
 aranjeaz? pe pern? la  distan??  de  la  corp,  īndreptat?  īn  articula?ia
 cotului ?i mīinei, degetele īntinse. Coapsa paretic? este  īn  extensie  ?i
 pus? pe pern?.
  II. Pozi?ia pe partea paretic? (des. 4.4.)
  Capul se stabilizeaz? īn pozi?ia comod?, trunchiul  pu?in  īntors  ?i  se
 men?ine din spate ?i picioare cu perne.
  Coapsa  piciorului  paretic  se  aranjeaz?   īn   extensie,   articula?ia
 genunchiului īn flexie u?oar?. Mīna paretic?  s?  īntinde  pe  pern?.  Mīna
 s?n?toas? se aranjeaz? pe pern? sau pe corp. Piciorul s?n?tos – pozi?ie  pe
 pern? u?or flectat īn articula?ia genunchiului ?i cocsofemoral?.
  III Pozi?ie pe partea s?n?toas? (des. 4.5.)
  Capul ocup? o pozi?ie pe o linie cu  trunchiul,  trunchiul  u?or  flectat
 anterior. Mīna paretic? se aranjeaz?  pe  pern?,  flectat?  īn  articula?ie
 um?rului sub un unghi de 90ŗ ?i īntins?.
  Piciorul paretic u?or flectat īn articula?ia coxofemoral?  ?i  artiula?ia
 genunchiului, gamba ?i planta sīnt plasate pe pern?.
  Mīn? s?n?toas? ocup? o pozi?ia comod?. Piciorul s?n?tos se  aranjeaz?  īn
 extensia articula?iei genunchiului ?i articula?ia coxofemoral?. La tratarea
 prin pozi?ie se va ?ine cont ca  mīna  ?i  articula?ia  um?rului  membrului
 paretic s? se afle la  acela?i  nivel  pentru  a  ivita  extensia  capsulei
 articulare. A?a o extensia apare destul de fregvent  ?i  este  īnso?it?  de
 apari?ia durerilor.
                            II.Mi?c?rile pasive.
  Amelioreaz?  circula?ia  īn  membrele  paretice,  contribue  la  sc?derea
 tonusului  muscular,  precum  ?i  stimuleaz?  apari?ia  mi?c?rilor   active
 datorit? influien?ei reflectorii a impulsa?iei aferente ce apare īn mu?chii
 ?i articula?iile membrelor paralizate.
  Pentru a  diminua  hipertonusul  muscular  ?i  preīntīmpinarea  apari?iei
 schineziilor musculare pasive se īncep din articula?iile mari  a  membrelor
 treptat trecīnd la cele mici.
  Mi?c?rile pasive se fac atīt pe partea bolnav? cīt ?i pe cea s?n?toas? cu
 un temp  lent  (tempul  rapid  m?re?te  tonusul  muscular).  Pentru  acasta
 metodistul cu o mīn? apuc? extremitatea mai sus de articula?ie, cu alta mai
 jos, f?cīnd apoi mi?c?ri īn  aceasta  articula?ie  īntr-un  volum  cīt  mai
 deplin.
  Īn fiecare articula?ie se fac 5-10 mi?c?ri. Mi?c?rile pasive se  asociaz?
 cu gimnastica respiratorie ?i īnv??area bolnavului īn  relaxarea  activ?  a
 mu?chilor.
  Īn efectuarea mi?c?rilor pasive īn articula?ia um?rului nu  se  recomand?
 abducerea ?i flexia brusc? a mīinii paretice īn articula?ia um?rului pentru
 a preīntīmpina traumatizarea ?esuturilor periarticulare.
  Pentru  a  preīntīmpina  extinderea  capsulei  articula?iei  um?rului  se
 īntrebui?eaz?  procediul  “de  īn?urubare”  a  capului  humeral   īn   fosa
 articular? metodistul cu minele treimile inferioare a gambelor flectate  īn
 articula?iile genunchiului ?i efectuiaz? alterīnd  flexia  ?i  extensia  īn
 articula?ia  genunchilor  ?i  coxofemurale  cu  alunecarea  concomitent?  a
 plantelor pe pat.
  La efectuarea mi?c?rilor pasive un rol se acord? apari?iei sinchineziilor
 īn membrele paretice. La efectuarea mi?c?rilor īn membrul inferior cu  scop
 de  a  preīntīmpina  apari?ia  sinchineziilor  īn  mīna  paretic?  bolnavul
 īnclea?t? degetele mīinilor “īn lac?t”, sau apuc? cu palmele  articula?iile
 cotului.
  Īn timpul cīnd  metodistul  face  mi?c?ri  pasivi  īn  piciorul  paretic,
 bolnavul cu mīna s?n?toas?  face  mi?c?ri  cu  mīna  paretic?  opuse  celor
 sinchinezice.
  Pentru preīntīmpinarea sinchineziilor īn picior la efectuarea mi?c?rilor
  īn membrele superioare picioarelor paretic poate fi fixat cu  o  langet?.

                                  Ų MASAJUL
                              Mi?c?rile active
  Īn lipsa contraindica?iilor se īncep:
  ictus hemoragic –la 15-20 zi
  ictus ischemic-la 7-10 zi de boal?.
  Cerin?a de baz? –dezolarea strict? a sarcinii ?i cre?terea ei treptat?.
  Se desting exerci?ii cu caracter static īn care are loc contrac?ia tonic?
 a  mu?chilor  ?i  exerci?ii  cu  caracter  dinamic-īnso?it   de   efectuare
 mi?c?rilor. Īn pareze severe gimnastica activ? se īncepe  cu  exerci?ii  cu
 caracter  static  ca  fiind  mai  u?oare.  Aceste  exerci?ii,  constau   īn
 men?inerea segmentelor membrelor īn pozi?ia  dat?.(de  cinetoterapeut)  .Īn
 tabelul 4.1 sīnt ar?tate unele exerci?ii de a?a caracter.
  Exerci?iile cu caractre dinamic se  efectuiaz?   īn  primul  rīnd  pentru
 mu?chii tonusul c?rora deobicei nu se  m?re?te:  m.  abductor  a  um?rului,
 supinatori,  extensorii  bra?ului,  mīinii,  degetelor,  m.  abductori   ai
 coapsei, flex?rii gambei ?i plantei piciorului.
  Īn pareze profunde  se  īncepe  cu  exerci?ii  ideomotorii  (bolnavul  la
 īnceput trebuie s?-?i imagineze singur exerci?iile  date,  iar  apoi  s?-le
 efectuieze, comentīndu-le verbal) ?i exerci?ii īn condi?ii necomplicate.
  Aceste condi?ii constau īn īnl?turarea for?ei de greutate, ?i  for?ei  de
 frecare ce complic? efectuarea exerci?iilor. Pentru  aceasta  mi?c?rile  se
 fac pe o  suprafa??  orizontal?,  neted?,  cu  ajutorul  metodistului  care
 men?ine segmentele membrelor mai jos sau mai sus de articula?ia īn mi?care.
  O importan?? se acord? mi?c?rilor izolate īn articula?ii.  Petru  aceasta
 se folose?te procedeul de opunere mi?c?rii active, ce permite  metodistului
 de a regula cu sarcina īn diferite grupe  de  mu?chi.  Trebuie  de  urm?rit
 respira?ia (nu se permite re?inerea respira?iei), extinderea m. hipertonici
 la  inspira?ie.  Se  efectuiaz?  toate  mi?c?rile  posibile  petru  aceast?
 articula?ie cu un temp lent. La baza  form?rii  deprinderilor  motorii  st?
 formarea unor leg?turi īntre  diferi?i  analizatori  corticali,  atunci  la
 gimnastic? curativ? se folosesc diferite forme de  aferenta?ii  (stimula?ia
 proprio- ?i exteroreceptorilor).
  Spre  sfīr?itul  perioadei  acute  a  bolii  se  complic?  ?i  caracterul
 mi?c?rilor active, fregven?a repet?rii lor, se īncep  exerci?ii  ?i  pentru
 trunchi (īntoarceri ?i īnclin?ri laterale, flexie, extensie.)
  Īncepīnd cu a 8-10 zi īn ictus ischemic ?i  de  la  3-4  s?ot.  īn  ictus
 hemoragic dac?  permite  starea  general?  a  bolnavului  ?i  hemodinamic?,
 bolnavul se īnva?? a ?ede. La īnceput bolnavului de 1-4 ori pe zi pe durat?
 de 3-5 min. i se d? o pozi?ie semi?ezīnd? sub un ungi de 30ŗ. Īn decurs  de
 cīteva  zile  sub  controlul  pulsului  se  m?re?te  unghiul   ?i   durata.
 Accelerarea pulsului la schimbarea pozi?iei nu  trebuie  s?  dep??easc?  20
 b./min.,la apari?ia unei  tahicardii  evidente  se  mic?oreaz?  unghiul  de
 a?ezare ?i durata procesului.
  Peste  6 zile unghil de ridicare se m?re?te pīn? la  90ŗ,  iar  durata  -
 pīn? la 15 min. apoi  se  īnva??  a?ezarea  cu  picioarele  coborīte  (mīna
 paretic? se fixeaz? pentru a preīntīmpina  extinderea capsulei articulare a
 um?rului.
  Īn timpul a?ez?rii piciorului s?n?tos periodic se aranjeaz? pe cel bolnav
 pentru a repartiza masa corpului pe partea paretic?.
  Se trece la pozi?ia īn picioare līng? pat pe ambele picioare ?i  alterīnd
 un picior cu altul (fixīnd articula?ia genunchiului pe partea  paretic?  cu
 ajutorul langetei),mersul pe loc, apoi pe mersul  prin  salon,  coridor  cu
 ajutorul metodistului, iar pe m?sura īmbun?t??irii mersului –  cu  ajutorul
 cīrjelor.
  Este important de a elabora un steriotip corect al mersului, care  const?
 īn  flexia  concomitent?  a  piciorului  īn  articula?ia  flexo-femural?  ,
 genunchiului , taloclural?. Ultima  etap?  este  mersul  pe  sc?ri  .  mīna
 paretic? s? fie fixat?. M?surile metodice pentru īngrijirea  bolnavilor  cu
 hemiparez? sīnt date (tab.4.3).

                  MASAJ (III punct al reabilit?rii pasive )
  Masajul īn lipsa contraindica?iilor se  īncepe  la  acela?i  termen  dup?
 ictus, īn ictus ischemic – la 2-4 zi de boal?
             ictus hemoragic – la 6-8 zi de boal?.
  Masajul  se  face  īn  pozi?ia  bolnavului  culcat  pe  spate  ?i  partea
 s?n?toas?, zilnic, īncepīnd cu durata de 10 min. ?i  treptat  m?rim  durat?
 pīn? la 20 min. Masajul  mu?chilor  poate  influen?a  la  starea  tonusului
 muscular: īn pareze spastice  excitarea  energic?  a  ?esuturilor  duce  la
 cre?terea spasticit??ii. M?rirea  spasticit??ii  poate  fi  cauzate  ?i  de
 tempul mi?c?rilor masante (semnul lent scade tonusul muscular).
  Deoarece īn hemiplegie este o hipertonie selective, masajul  tot  trebuie
 s? fie selectiv.
  La efectuarea masajului pentru mu?chii  hipertonici  se  face  netezirea,
 frecarea  circular?  ?i  vibra?ia  neīntrerupt?.   La   masarea   mu?chilor
 antagoni?ti se folose?te netezirea, frecare ?i vibra?ia īntrerupt?.
  Masajul se īncepe de  la  segmentele  proximale  ?i  continue  spre  cele
 distale a membrelor. Se atrage aten?ie mas?rii m. pectoral  mare  cu  tonus
 m?rit, se face netezire lent?, ?i m. deltoid – cu  tonus  sc?zut  (se  face
 masaj stimulant).
  Masajul se face timp īndelungat, la un curs 30-40  de  proceduri.  Durat?
 m?surilor de reabilitare īn sta?ionar nu dureaz? mai mult  de  1,5-2  luni.
 Ulterior bolnavul se transfer? la centre de reabilitare ambulatorii.

                                                                Tabelul 4.1.
          Exerci?ii pentru contrac?ia static? a mu?chilor membrelor
|¹  |Exerci?iul              |Pozi?ia ini?ial? ?i metodica de    |
|   |                        |afectuare                          |
|1  |Contrac?ie static? a    |Culcat pe o suprafa?? orizontal?:  |
|   |mu?chilor extensor a    |pe spate, um?rul paralel           |
|   |mīinii ( des. 4.7.)     |trunchiului, antebra?ul flexat sub |
|   |                        |< 90 ŗ dup? pozi?ie vertical?.     |
|   |                        |Metodistul sus?ine antebra?ul      |
|   |                        |bolnavului, bolnavul efectueaz?    |
|   |                        |contrac?ia static? a mu?chilor     |
|   |                        |extensori ai mīinii                |
|2  |Contrac?ia static? a    |Culcat pe o suprafa?? orizontal? pe|
|   |mu?chilor flexori a     |spate, um?rul paralel trunchiului, |
|   |bra?ului (des. 4.8)     |antebra?ul flexat sub < 90 ŗ ?i    |
|   |                        |dup? pozi?ie vertical?. Metodistul |
|   |                        |sus?ine antebra?ul īn aceast?      |
|   |                        |pozi?ie ?inīnd bolnavul de mīn?,   |
|   |                        |bolnavul f?cīnd contrac?ia static? |
|   |                        |a mu?chilor flexori a antebra?ului.|
|3  |Contrac?ia statica a    |Culcat pe o suprafa?? orizontal? pe|
|   |mu?chilor flexori a     |spate. Mīna īn extensie īn         |
|   |antebra?ului (des. 4.9) |articula?ia cotului la un < 180 ŗ  |
|   |                        |se ridic? īn sus . Metodistul      |
|   |                        |?inīndu-se de um?rul bolnavului    |
|   |                        |?ine mīna īn pozi?ie vertical?,    |
|   |                        |bolnavul īncercīnd contrac?ia      |
|   |                        |static? a mu?chilor extensori ai   |
|   |                        |antebra?ului.                      |
|4  |Contrac?ia static? a    |Culcat pe o suprafa?? orizontal?,  |
|   |mu?chilor flexori       |mīinile de-a lungul corpului,      |
|   |dorsali ai plantei (des.|piciorul s?n?tos flectat īn        |
|   |4.10)                   |articula?ie genunchiului ?i se     |
|   |                        |sprijin? cu planta pe pat, membrul |
|   |                        |paretic se aranjeaz? pe cea        |
|   |                        |s?n?toas? gamba se a?eaz? pe o     |
|   |                        |suprafa?? orizontal?. Bolnavul face|
|   |                        |contrac?ii statice a mu?chilor     |
|   |                        |flexori dorsali ai plantei.        |
|5  |Contrac?ia static? a    |Culcat pe spate pe o suprafa??     |
|   |mu?chilor extensori ai  |orizontal?, mīinele de-a lungul    |
|   |gambei (des. 4.1)       |corpului, piciorul s?n?tos flectat |
|   |                        |īn articula?ia genunchiului ?i     |
|   |                        |sprijinit planta de pat, piciorul  |
|   |                        |paretic se aranjeaz? pe cel        |
|   |                        |s?n?tos, apoi gamba piciorului     |
|   |                        |paretic se extinde īn articula?ia  |
|   |                        |genunchiului sub < 180 ŗ, ?i se    |
|   |                        |sus?ine de metodist. Bolnavul      |
|   |                        |men?ine gamba īn pozi?ia dat? –    |
|   |                        |vertical.                          |
|6  |Contrac?ia static? a    |Culcat pe burt?, flexat? īn        |
|   |mu?chilor flexori ai    |articula?ia genunchiului sub < 90  |
|   |gambei (des. 4.2)       |ŗ, gamba pozi?ionat? īn pozi?ie    |
|   |                        |vertical? ?i sus?inut? de metodist.|
|   |                        |Bolnavul se st?ruie s? men?in?     |
|   |                        |gamba īn pozi?ie vertical?.        |
|7  |Contrac?ia static? a    |Culcat pe o suprafa?? orizontal?,  |
|   |mu?chilor flexori ai    |pe spate, piciorul paretic flexat  |
|   |coapsei (des.4.13)      |sub < drept īn articula?ia         |
|   |                        |coxo-femural? ?i articula?ia       |
|   |                        |genunchiului, gamba sus?inut? de   |
|   |                        |metodist. Bolnavul sus?ine coapsa  |
|   |                        |īn pozi?ie orizontal? dat?.        |

                Metodica īngrijirii bolnavului cu hemiparez?.
                                                                Tabelul 4.2.
|Trecerea bolnavului pe |Metodica īndeplinirii                    |
|pat (des. 4.16)        |Bolnavul culcat pe spate, picioarele     |
|                       |flexate īn articula?iile genunchilor ?i  |
|                       |sprijinindu-se pe plante. Ajutorul r?dic?|
|                       |bazinul bolnavului ?i īl trage īntr-o    |
|                       |parte, apoi cu ajutorul pernei se trec ?i|
|                       |umerii bolnavului.                       |
|Trecerea bolnavului    |Pasiv: piciorul paretic flexat īn        |
|peste partea s?n?toas? |articula?ie genunchiului, mīinile        |
|(des. 4.17)            |bolnavului īmpreun?. La rostogolire      |
|                       |bolnavul se sus?ine de um?r ?i coaps?.   |
|                       |Activ: bolnavul ?ine mīinile unite       |
|                       |īmpreun?, trece piciorul paretic peste   |
|                       |cel s?n?tos, īncepīnd de la coaps?.      |
|Trecerea peste partea  |Ajutorul sus?ine um?rul ?i genunchiul de |
|paretic?.              |partea paretic?, bolnavul trece mīna     |
|                       |s?n?toas? ?i piciorul pe partea cealalt?.|
|Trecerea din pozi?ia   |Pasiv: bolnavul īn pozi?ie cu picioarele |
|culcat? īn pozi?ia     |flectate se rostogole?te peste partea    |
|?ezīnd?. (des. 4.19)   |paretic?, la trecerea īn pozi?ia ?ezīnd? |
|                       |bolnavul se sus?ine de marginea patului. |
|                       |Activ: bolnavul culcat pe partea         |
|                       |paretic?. Pentru ca s? se a?eze, se      |
|                       |sprijin? de marginea patului cu mīna     |
|                       |s?n?toas?, ajutorul sus?ine coapsa       |
|                       |pacientului ?i īndreapt? um?rul din      |
|                       |partea s?n?toas? īn sus.                 |
|Scularea din pozi?ie   |Īn fa?a bolnavului se aranjeaz? o        |
|?ezīnd? (des. 4. 20)   |taburet?. Pacientul īntinde mīna paretic?|
|                       |īnainte, sus?inīnd-o cu mīna s?n?toas?,  |
|                       |se apleac? īnainte a?a ca capul s? fie   |
|                       |īnaintea picioarelor ?i se ridic?.       |
|                       |Ajutorul st? din partea hemiparezei      |
|                       |sus?inīnd bolnavul, iar mīna ajutorului  |
|                       |s? fie aranjat? īn regiunea articula?iei |
|                       |coxo-femurale s?n?toase, cealalt? mīn? – |
|                       |pe genunchiul piciorului paretic.        |
|Trecerea de pe scaun pe|Pasiv: ajutorul st? īn fa?a bolnavului,  |
|pat sau de pe pat pe   |apuc? bolnavul de umeri, sus?inīnd mīna  |
|scaun (des. 4.21)      |paretic? īntins? īntre um?rul ?u         |
|                       |trunchiul s?u, genunchiul piciorului     |
|                       |paretic este cuprins īntre genunchiul    |
|                       |ajutorului. Greutatea bolnavului se trece|
|                       |pe t?lpi, apoi ajutorul īndreapt? umerii |
|                       |bolnavului īnainte ?i īn jos, ajutīnd la |
|                       |aceea ca t?lpile bolnavului s? se        |
|                       |desparte de podea. Apoi se trece ?i      |
|                       |trunchiul bolnavului.                    |
|                       |Activ: bolnavul las? picioarele pe podea,|
|                       |t?lpile se afl? pe o linie vertical? cu  |
|                       |genunchii, mīinele īn lac?t īntinse      |
|                       |īnainte. T?lpile se desprind de podea,   |
|                       |iar īn greutatea corpului se trece       |
|                       |īnainte, bolnavul se deplaseaz? spre     |
|                       |scaun sau pat. Ajutorul sus?ine bolnavul |
|                       |de coapse ?i coordoneaz? mi?c?rile,      |
|                       |redīndule plasticitate. Pentru a u?ura   |
|                       |anteflexia bolnavului īn fa?a lui se     |
|                       |aranjeaz? un scaun, de care pacientul se |
|                       |poate sprijini īn timpul scul?rii.       |
|Mersul īn pozi?ie      |Pasiv: masa corpului bolnavului se trece |
|?ezīnd? (des. 4.22)    |lent dintr-o parte īn alta, schimbīnd    |
|                       |concomitent ?i t?lpile. Mīinele sīnt     |
|                       |fixate īn lac?t ?i īntinse īnainte.      |
|                       |Activ: bolnavul desinest?t?tor           |
|                       |īndepline?te mi?c?rile susnumite, mīinele|
|                       |īntinse īnainte.                         |
|Mersul (des. 4.23)     |Ajutorul st? īn fa?a bolnavului. Mīna    |
|                       |paretic? se aranjeaz? pe um?rul          |
|                       |ajutorului. Ajutorul sus?ine mīna        |
|                       |paretic?, trecīnd mīna sa sub um?rul     |
|                       |bolnavului. Cealalt? mīna ajutorului se  |
|                       |aranjeaz? pe bazinul pacientului ?i ajut?|
|                       |la mers. Ajutorul se poate aranja ?i din |
|                       |partea hemiparezei ?i sus?ine um?rul ?i  |
|                       |palma mīini paretice.                    |

         Restabilirea deprinderilor uzuale la bolnavii dup? ichtus.
                                                                Tabelul 4.3.
|Deprinderea            |Metodic?                                 |
|Dezbr?carea (des. 4.24)|Bolnavul: urm?re?te dup? men?inerea      |
|                       |echilibrului; mīna paretic? se men?ine   |
|                       |īntre genunchi īn a?a mod ca s? suprim?m |
|                       |sinchineziile patologice: cu ajutorul    |
|                       |mīinii s?n?toase trage gulerul c?ma?ei   |
|                       |peste cap; scoate mīna s?n?toas? din     |
|                       |mīnic? strīns? cu mīna care se afl? pe   |
|                       |geninchi, cu mīna s?n?toas? scoate haina |
|                       |de pe mīna paretic?. Metodistul urm?re?te|
|                       |echilibrul pacientului, men?ine mīna     |
|                       |paretic? īntins?; ajut? suprimarea       |
|                       |sinchineziilor īn mīna paretic?.         |
|Īmbr?carea pantalonilor|Bolnavul ocup? o pozi?ie “picior peste   |
|(des. 4.25)            |picior”, īmbrac? pantalonii pe piciorul  |
|                       |paretic cu ajutorul mīnii s?n?toase;     |
|                       |aranjeaz? piciorul paretic pe podea      |
|                       |astfel ca degetele piciorului s? fie pe o|
|                       |linie vertical? cu genunchiul; piciorul  |
|                       |s?n?tos īl īmbrac? īn pantalon. Īnainte  |
|                       |de a?i trage pantalonii bolnavul trebuie |
|                       |s? se asigure c? ī?i men?ine echilibru īn|
|                       |picioare. Pentru a fi mai sigur se poate |
|                       |sprijini de mas?.                        |
|                       |Metodistul: īndreapt? mīna bolnavului īn |
|                       |timpul primei faze de īmbr?care;         |
|                       |controleaz? trecerea greut??ii corpului  |
|                       |pe piciorul paretic; ajut? la fixarea    |
|                       |genunchiului piciorului paretic īn timpul|
|                       |fazei a doua de īmbr?care.               |
|Īmbr?carea maioului    |Bolnavul: aranjeaz? maioul pe coapsa     |
|(des. 4.26)            |piciorului s?n?tos cu t?itura mare īn    |
|                       |jos, mīna paretica fiind strīns? īntre   |
|                       |genunchi pentru preīntīmpinarea          |
|                       |sinchineziilor patologice, cu ajutorul   |
|                       |mīinii s?n?toase īmbrac? maioul peste    |
|                       |cap. La īmbr?carea maioului peste cap    |
|                       |corpul r?mīne u?or flectat, apoi bolnavul|
|                       |se īndreapt? ?i  – ?i aranjeaz? maioul.  |
|                       |Metodistul: īndreapt? mīna paretic? īn   |
|                       |mīnec?; ajut? la īmbr?carea maioului     |
|                       |peste cap.                               |
|Īmbr?carea c?ma?ei     |Bolnavul: se a?eaz? a?a ca pentru        |
|(des. 4.27)            |īmbr?carea maioului; aranjeaz? c?ma?a pe |
|                       |genunchiul piciorului paretic cu gulerul |
|                       |īn jos; mīna paretic? se strīnge īntre   |
|                       |genunchi pentru preīntīmpinarea          |
|                       |sinchineziei; aranjeaz? mīneca pentru    |
|                       |m?na paretic? īntre genunchi; cu m?na    |
|                       |s?n?toas? trage m?neca pe m?na paretic?  |
|                       |pīn? la nivelul um?rului; se apuc? c?ma?a|
|                       |?i se īmbrac? mīna s?n?toas?.            |
|                       |Metodist: īndreapt? mīna paretic? īn     |
|                       |mīneca hainei.                           |
|Īnc?l?area             |Bolnavul: ocup? pozi?ia ini?ial?, ar?tat?|
|īnc?l??mintei ?i       |pe desen, desface ciorapu cu degetul     |
|ciorapilor. (des. 4.28)|mare, indicator ?i mediu, īncal??        |
|                       |ciorapul. Īncal?? īnc?l??mintea pe       |
|                       |degete, pune talpa cu piciorul pe podea  |
|                       |?i īncal?? piciorul.                     |
|                       |Metodistul: la necesitate corecteaz?     |
|                       |pozi?ia īnc?l??mintei la prima etap?;    |
|                       |exercit? presiune pe genunchiul paretic  |
|                       |la etapa a doua.                         |
|Cur??irea din?ilor,    |Bolnavul: se convinge īn stabilitatea sa;|
|piept?narea,           |dup? m?sura posibilit??ilor īndepline?te |
|b?rbieritul, ?i        |procedurile corespunz?toare cu ambele    |
|machiajul (des. 4.29)  |mīini.                                   |
|                       |Metodistul: ajut? bolnavului la          |
|                       |men?inerea echilibrului, īi ajut? la     |
|                       |men?inerea mīinii paretice. Sīnt necesare|
|                       |pauze scurte pentru restabilirea         |
|                       |echilibrului pacientului.                |
|Alimentarea bolnavului |Bolnavul: ocup? o pozi?ie comod? la mas?,|
|(des. 4.30)            |mīna paretic? īntins? īnainte ?i st? pe  |
|                       |mas?.                                    |
|                       |Metodistul: coordoneaz? mi?c?rile        |
|                       |bolnavului.                              |
|Deschiderea robinetului|Bolnavul: ?ede pe scaun, rote?te         |
|(des. 4.31)            |robinetul, controleaz? temperatura apei  |
|                       |cu mīna s?n?toas?.                       |
|                       |Metodistul: controleaz? ambele mīini ale |
|                       |bolnavului.                              |
|Sp?larea cu ajutorul   |Bolnavul: men?ine echilibrul īn pozi?ie  |
|mīinii s?n?toase       |?ezīnd? (trunchiul pu?in īnclinat        |
|(des. 4.32)            |īnainte, um?rul paretic īntins) īndreapt?|
|                       |mīna paretic? pe chiuvet?, spal? mīna ?i |
|                       |fa?a.                                    |
|                       |Metodistul: supravegheaz? echilibrul     |
|                       |bolnavului. Pe contul schimb?rii         |
|                       |īn?l?imii scaunului e posibil de a       |
|                       |preīntīmpina contrac?ia mu?chilor mīini  |
|                       |īn cazul hipertonic, luxa?ia um?rului pe |
|                       |contul īntinderii capsulei articula?iei  |
|                       |um?rului īn caz de hipotonie muscular?.  |
|Sp?larea mīinii        |Bolnavul: ia īn mīna paretic? bureta, iar|
|s?n?toase cu mīna      |cu mīna s?n?toas? se sus?ine de marginea |
|paretic?               |mesei sau chiuvetei.                     |
|(des. 4.33)            |Metodistul: coordoneaz? mi?c?rile mīinii |
|                       |paretice īn timpul sp?l?rii, sus?ine mīna|
|                       |de cot, trage um?rului mīinii paretice   |
|                       |īnainte. ?tergarul se trage peste mīna   |
|                       |paretic? de c?tre bolnav sau metodist.   |
|Sp?larea picioarelor   |Bolnavul: aranjeaz? piciorul s?n?tos pe  |
|(des.4.34)             |linie medie, apoi apuc? cu ambele mīini  |
|                       |piciorul paretic īn regiunea             |
|                       |genunchiului; piciorul paretic īl pune pe|
|                       |cel s?n?tos , spal? piciorul paretic.    |
|                       |Metodistul: controleaz? piciorul s?n?tos,|
|                       |urm?re?te pozi?ia celui paretic. Īn      |
|                       |timpul cīnd bolnavul st? cu piciorul     |
|                       |peste picior trebuie de urm?rit ca centru|
|                       |de greutatea s? se proiecteze pe vīrful  |
|                       |degetelor piciorului paretic.            |
|Igien? personal?       |Bolnavul: st? īn fa?a chiuvetei, trece   |
|(des.4.35)             |greutatea de pe piciorul bolnav pe cel   |
|                       |s?n?tos, se spal?.                       |
|                       |Metodistul: ajut? la trecere greut??ii   |
|                       |corpului. Dac? īn timpul procedurii      |
|                       |pacientul pierde echilibrul e necesar de |
|                       |a face īntreruperi pentru a restabili    |
|                       |echilibru.                               |



ńģīņšåņü ķą šåōåšąņū ļīõīęčå ķą "Principala cauza a handicapului"